Broastele De George Toparceanu: O Satira A Societatii Romane
Broastele De George Toparceanu: O Satira A Societatii Romane
Broastele este o poezie scrisa de George Toparceanu in 1916, care face parte din volumul Balade vesele si triste. Poezia este o satira a societatii romane de la inceputul secolului XX, care prezinta o disputa intre doua grupuri de broaste: cele din balta si cele din fantana. Autorul foloseste elemente de fabula, umor si ironie pentru a critica moravurile si defectele oamenilor.
Broastele De George Toparceanu: O Satira A Societatii Romane
Structura si tema poeziei
Poezia este alcatuita din 16 strofe, fiecare avand cate patru versuri cu rima incrucisata. Versurile sunt de lungime variabila, dar au un ritm alert si o muzicalitate accentuata de aliteratii si asonante. Tema poeziei este conflictul dintre doua categorii sociale, reprezentate prin broastele din balta si cele din fantana. Broastele din balta sunt simbolul oamenilor simpli, saraci si muncitori, care traiesc in conditii grele, dar se multumesc cu putin. Broastele din fantana sunt simbolul oamenilor bogati, aroganti si parveniti, care se cred superiori si dispretuiesc pe cei din jur.
Comentariu literar
Poezia incepe cu o prezentare a situatiei initiale, in care broastele din balta isi duc viata linistita, cantand si sarind in apa. Autorul foloseste epitete sugestive pentru a descrie mediul natural in care traiesc acestea: balta adanca si limpede, stufarisul verde, umbra racoroasa. In contrast, broastele din fantana sunt nemultumite de locul lor ingust si intunecos, unde nu au decat o galeata ruginita si un fir de apa rece. Acestea isi exprima nemultumirea printr-un refren sarcastic: Ce bine e la voi in balta! / Ce rau e la noi in fantana!
Conflictul dintre cele doua grupuri de broaste izbucneste cand cele din fantana decid sa invadeze balta, pentru a se bucura de spatiu si lumina. Acestea isi justifica actiunea printr-o serie de argumente false sau absurde, cum ar fi ca balta le apartine prin drept istoric, ca ele sunt mai frumoase si mai destepte decat cele din balta, sau ca ele au venit sa le civilizeze pe celelalte. Autorul foloseste tehnici de umor pentru a demasca ipocrizia si ridicolul acestor argumente, cum ar fi hiperbola, antiteza sau inversiunea. De exemplu, broastele din fantana se lauda ca au sange albastru si ca sunt descendentele lui marele rege Broascos, dar in realitate nu sunt decat niste broscute mici si galbene, care au fost aruncate in fantana de niste copii.
Broastele din balta se apara de invazia celor din fantana, folosind arme naturale, cum ar fi noroiul sau stufarisul. Ele isi exprima indignarea si revolta fata de atitudinea celorlalte printr-un limbaj popular si colorat, plin de injuraturi si amenintari. Autorul foloseste expresii argotice sau regionalisme pentru a reda autenticitatea vorbirii acestora, cum ar fi sa va spalati gura cu sapun, sa va ia dracu, sa va duca mama-n spinare. Lupta dintre cele doua grupuri de broaste se desfasoara intr-un mod comic si grotesc, creand o imagine caric 04f6b60f66